Pitoch ziplà
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L pitoch o la pitoca, dit nce lumbert o pëtler univa suënz ziplà te Gherdëina te lën de zirm y depënt. Do che te Gherdëina ovun scumencià a ziplé nce chiena ntëur la metà dl 1700, univa chësta figures zipledes y purtedes ora per l mond a pé dai zandlëc y dala zandlëtes sun na fiertla da banch[1][2].
Chësta figures fova suënz de doves, ëi y ëiles, cun guant plu o manco stracià, les purtova n strumënt, n ceston o vel autra massaria. Suënz purtova l uem n pop n fasces, che ulova dì che l fova n pop rubà[3].
N rata che chësta figures univa cumpredes da mëter su te cësa per ciacé demez l pensier dla stënta.
Na bela culezion de chisc pëtleri ziplei ie da udëi tl Museum Gherdëina, ma nce tl Museum de Bulsan, l "Tiroler Volkskunstmuseum" a Dispruch y l "Bayerisches Nationalmuseum" a Minca.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Reinhard Haller, "Volkstümliche Schnitzerei. Profane Kleinplastiken", Callwey, 1989 (German). ISBN 978-3766705891.
- ↑ Arthur Haberlandt, "Die Holzschnitzerei im Grödener Tale", Werke der Volkskunst, Band II, Heft 1. Kunst und Verlagsanstalt J. Löwy, Viena 1914 (tudësch) - pert 2 plata 1
- ↑ Rita Stäblein, Robert Moroder: Toy manufacture as a cottage Industry in old Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi, 1994 (nglëisc).
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Arthur Haberlandt, "Die Holzschnitzerei im Grödener Tale", Werke der Volkskunst, Band II, Heft 1
- Paolo Caneppele, "I petocchi nella scultura gardenese del 700 e 800"., Istitut Ladin San Martin de Tor, Ladinia Nr. 15, 1991 (talian). Pl. 85.