Vai al contenuto

Trina Kasslatter Bernardi

Da Wikipedia
Trina Kasslatter Bernardi
Ëila cun guant dala Gherdëina de Katarina Kasslatter
Auter inuem Katharina Kasslatter,
Nasciù/da 8 auril 1889
Mort/a 27 fauré 1979
Cunesciù/da per Zipladëssa de pitla figures


Uem Tone Bernardi de Col


Articul per Ladin Gherdëina
Manduchel cun cë, mans y piesc ziplei da Trina Kasslatter.
Eila cun bambin de Trina Kaslatter

Trina Kasslatter Bernardi, nce Katharina Kasslatter (*8 auril 1889 te Sëlva;† 27 fauré 1979 te Sëlva) ie stata na zipladëssa de Sëlva.

Biografia

[mudé | muda l codesc]

Trina ie nasciuda sa Gustin ta Poza de Sëlva y se à maridà cun Tone Bernardi de Col. Trina fova la plu jëuna de 7 y te duta la familia univel ziplà. Si loma Trina Senoner de Burdengëia fova na zipladëssa che ova mparà da Eduard de Burdengëia, l prim de Sëlva a ji tla Scola d'Ert de Urtijëi. Trina fova la plu jëuna y perchël ne messovela nia judé pra i lëures da paur y pudova sté pra penic a ziplé. Cun 20 ani fovela pona una dla primes che pudova ji tla scola d'ert de Sëlva sota Albino Pitscheider pernanche i la ova giaurida. Trina Kasslatter jiva gën furnida cun l guant dala Gherdëina per duta si vita nce ntan l fascism canche chësc ne fova nia udú gën. Trina nen à mei laurà cun modiei o dessënies, ma for ora de si cë. Na seniëura che univa al frësch te Gherdëina ti ova scincà na scultura de na Madona de Trina ala regina Elena dla Talia. Per rengrazië ova la regina mandà na bela culana de filigran a Trina y chësta ti la ova scincheda ala Madona da mëter sul cheder dla Santa Maria. L ie danz suzedù che n dì sen fova chësta culana, rubeda.

Tl Museum Gherdëina ie da udëi n valguni de si lëures.

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]
  • Milia Kostner: Doi de Gherdëina: anda Trina y bera Tone. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 51-57.
  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 86-88.
  • Danila Serafini: Le donne nella Ladinia e l'arte te Ëres tla Ladinia. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 167-168.

Cëla mo

[mudé | muda l codesc]