Utente:Ega burvanda/Stefan Demetz

Stefan Demetz-Sulé

Stefan Demetz-Sulé (* 10.12.1925 Urtijëi - † 07.08.2017 Sëlva) fova n cumponist, scritëur y nseniant ladin.

Biografia

Demetz ie nasciù y chersciù sul luech de Sulé, loma fova anda Agnes Schieder da Ciastel, l pere fova bera Josef Demetz de Janmëine te na familia de 15 fredesc (9 fredesc da un corn). Tl 1942 iel zapà ite tl conservatorium de Bulsan tla sezion mujiga sacra ma l ann do iel unì cherdà tla viera messan fé danterlauter nce n ann de perjunia a Cesenatico. Coche l ie ruvà zruch al mo fat n ann de conservatorium, l fova l‘ann 1946. Si pensier y nteres fova chël de ulëi se dé ju cun i sculeies, perchël iel jit l‘ann do a fé i studies dla „LBA“ a Maran ulache l à ulù purvé a fé valëi si cunescënzes tl ciamp dla mujiga: l fova pra i fundadëures sce nia l fundadëur de n cor mescedà y de ëi. Te si luech de nasciuda al nsenià, ciantà pra l cor y sunà la posauna pra la mujiga nchin che l ova cunesciù y maridà tl 1955 Pacifica Maria Senoner de Santuel. Tl 1951 fovel zapà ite pra l cor de Sëlva. Al luech de Sëlva al dat n gran cuntribut culturel: l ie stat presidënt y per bën 36 ani alalongia dirighënt dl cor de Sëlva. Ce che dà tl uedl ie che l à fat per ades 60 ani l ugrister de Sëlva. La mujiga ovel tl sanch, l ova scumencià a scrì cianties y meludies cialan for inò che la jënt dl luech y dla valeda ebe l’ucajion de jì a n cunzert. L ne se ova nia arjumà de vester pra i fundadëures di “Jëuni de mujiga de Gherdëina”, tla direzion dla “Gemeinschaft für Jugendmusikerziehung” y dl “Institut für Musikerziehung” dla rujeneda ladina y tudëscia. L ie nce stat dirighënt dl cor da Laion. L se ova fat inuem tl Lont perchël fovel unì cherdà tl cunsëi dl "Südtiroler Sängerbund" ulache l ie stat per 29 ani, de chisc propi 12 "Bundeschorleiter". Ntant se ovel cruzià de crì adum y fé stampé “Cianties per Gherdëina”.

Dal 1960 – 1970 fovel te cunsëi y a cë dla Union di Ladins de Gherdëina, presidënt iel stat dal 1966- 1967. Te chësc tëmp fovel nce per doi legislatures cunsilier de chemun de Sëlva y nce te cunsëi de pluania dl luech per plu ani alalongia. Per 19 ani iel stat cunselier dla lia di maestri de Gherdëina da plu dagiut y per truep ani te cunsëi dla UEL (union ensenianc ladins).

Danter l auter al menà cursc de cianté te Südtirol y tenì cursc de mujiga per la “Juventù de mujiga de Gherdëina”, ie stat cumpunënt de giuries pra cuncorsc de mujiga y à nsenià ju sculeies a suné l flaut a bech, chitara y armonica. L à scrit articuli per la zaites y per l Calënder de Gherdëina (76), poejies/cianties (55), stories (“La prima cumenion” - “N bur' Nadel” -“L ciastel de cripl” -“La stua dai spirc”) y nce ciancià pec de teater dala rujeneda tudëscia te chëla dl gherdëina. Mplu al fat trasmiscions per l radio ladin (24), tenì referac y sëires de dias sun la cultura ladina.

Si ultim cunzert ulache l à dat la batuda ie stat n ucajion dl “Ann di Cores 2005” y l ova sota si bachëta l Cor de Dlieja de Sëlva y l Cor da Laion cun l'Orchestra Sonoton Gherdeina.

Cumposizions

• Serenata, 1949
• Do n tëmp, 1950
• Gherdëina nosta val, 1958
• Hymnus a Gherdëina, 1960
• L surëdl, 1964
• L bel mei, 1965
• Sela, Sela, tu mont, (meludia) 1970
• L'ega da mont, 1971
• Gherdëina Regina, 1972
• Ciantia di Trëi Rëiesc, (meludia) 1973
• La sëira, 1978
• La nëif (meludia), 1980
• L'eva (meludia), 1980
• Al Bambin Gejù, 1980
• Nëus jon pa bel plan, 1984
• Ve saludon, 1992

Cumposizions religëuses

• Crist de Col de Flam, (meludia) 1964
• Pitla Mëssa Ladina, 1982 per cor, orgun y strumënc a fla
• Pra capela” 1982,
• Lauda ala Madona, 1988
• Lacrimosa, 1991
• Panis angelicus
• Ave Maria
• Tantum ergo

Uneranzes

• Uneranza speziela y bedaia d'or tl 1960 per la cumposizion “Hymnus a Gherdëina” per l di dla “Ciantia Ladina”
• Zitadinanza de unëur dl Chemun de Sëlva tl 2015

Liams

• Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Biografia y bibliografia de Stefan Demetz p. 591-596.

[[Categoria:]] [[Categoria:]] [[Categoria:]]