Vai al contenuto

Adele Moroder

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Cuntedes de Adele Moroders cun desënies de Egon Moroder Rusina

Adele Moroder Lenèrt (* 17 de dezëmber 1887 a Urtijëi ; † 11 de fauré 1966 a Urtijëi) ie stata na scritëura ladina .

Adele Moroder cun si jurmanes tl 1908 da man ciancia: Gisela Moroder Vallazza, Maria Moroder Schmalzl, Filomena Moroder, Adele Moroder, Carlina Moroder Scurcià y Aurelia Moroder Langer.
Geschichte̠ der ladinischen Literatur p.578

Biografia

[mudé | muda l codesc]

Muta de Franz Moroder Lenert y de Mariana Moroder sor de Josef Moroder Jumbiërch, ie Adele nasciuda sa Lenert a Urtijëi. La ie stata marideda cun l scultëur Prof. Ludwig Moroder dl Mëune[1]. Si mut Alex Moroder (1923–2006) se à dà ju dassën per l mantenimënt y svilup dl ladin [2]. N si fra fova l scultëur Rudolf Moroder [3]. Te si stories cuntovla suënz dla vita tl gran luech da paur de si nëine da pert de si loma Vinzenz Moroder da Scurcià [4][5] N auter fra Franzl Moroder da Costa fova n scritëur ladin che á publicá truep tl Calënder de Gherdëina [6][7]

Adele Moroder à scrit stories y cuntedes per ladin tla zaita Nos Ladins y tl Calënder de Gherdëina. De ëila cunescion n 70 cuntedes y stories n pert ënghe audides tl Radio Ladin. Tl 1990 iel uní publicà n liber cun si stories [8]. La stories de Adele fova scialdi dla vedla tradizions de Gherdëina y ntëur la usanzes y festes dla religion da ntlëuta. Truep scrijovla per i pitli mutons, ënghe cun na rusneda adateda per ëi. N valguna stories a Adele ciangiá dal tudësch [9].

Adele Moroder conta per ladin de si nëinesc da pert de si loma Vinzenz Moroder y Moidl dl Pech sa Scurcià
Adele Moroder conta per i pitli cun mujiga. Radio Ladin.

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]

Calënder de Gherdëina

[mudé | muda l codesc]
  • N mitl per pudëi durmì. [Calënder de Gherdëina 1962. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijei 1961. p.42.
  • Vedla usanzes via per i mënsc dl ann. Calënder de Gherdëina 1964, p. 4-26.
  • La derjola. Calënder de Gherdëina 1964, p. 42.
  • L gial da mont. Calënder de Gherdëina 1964, p. 54.
  • La bolp y l lëuf (per tei pitli). Calënder de Gherdëina 1964, p. 58.
  • La nevicia da curagio. Calënder de Gherdëina 1965, p. 81 – 83.
  • L sotsëura de Marghëta. Calënder de Gherdëina 1966, p. 41.
  • N inviern spavënt frëit (1740). Calënder de Gherdëina 1966, p. 97.
  • L lion. Calënder de Gherdëina 1966, p. 98.

Nos Ladins

[mudé | muda l codesc]
  • N cuer misericurdiëus. Nos Ladins 15 mei 1962 p. 34–37 (prima pert). 1 juni 1962, (segonda pert). 15 juni 1962 (terza pert).
  • Zacan, canche univa San Miculau Nos Ladins 1 dezëmber 1965. p. 24.
  1. Anda Adele Moroder de Lenert †. Calënder de Gherdëina 1967. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1966. p. 29.
  2. Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches: Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Urtijëi 1980, p. 274–275. liber Moroder
  3. Adele Moroder : N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla gran viëra mondiela 1914. Calënder de Gherdëina 1965. p. 29–31.
  4. Adele Moroder: Co che mi oma cuntova dl nëine y l’ava da Scurcià. Calënder de Gherdëina 1963, p. 53 – 55.
  5. Adele Moroder La vita da zacan ënghe tla Usc di Ladins 5.4.2003, 9.1961.
  6. Trudi Vallazza: Nosc bon pere: bera Franzl Moroder da Costa. Calënder de Gherdëina 1976. p. 36.
  7. Franzl Moroder da Costa
  8. Stories de Anda Adele Moroder de Lenèrt. Cun 7 Illustrations de Egon Moroder Rusina. Union di Ladins de Gherdeina. Urtijëi 1990 .
  9. Rut Bernardi cun Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. p. 578 - 581. ISBN 978-88-6046-060-8

Literatura

[mudé | muda l codesc]
  • Anda Adele Moroder da Lenert. Nëus Ladins, 1. de merz 1966, pl. 2.
  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 227.
  • Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Bozen-Bolzano University Press 2013. p. 578–581. ISBN 978-88-6046-060-8.
  • Archiv Radio Ladin de Gherdeina. Museum Gherdëina, Urtijëi.
[mudé | muda l codesc]