Vai al contenuto

Adele Moroder

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Cuntedes de Adele Moroders cun desënies de Egon Moroder Rusina

Adele Moroder Lenèrt (* 17 de dezëmber 1887 a Urtijëi ; † 11 de fauré 1966 a Urtijëi) ie stata na scritëura ladina .

Adele Moroder cun si jurmanes tl 1908 da man ciancia: Gisela Moroder Vallazza, Maria Moroder Schmalzl, Filomena Moroder, Adele Moroder, Carlina Moroder Scurcià y Aurelia Moroder Langer.
Geschichte̠ der ladinischen Literatur p.578

Biografia[mudé | muda l codesc]

Muta de Franz Moroder Lenert y de Mariana Moroder sor de Josef Moroder Jumbiërch, ie Adele nasciuda sa Lenert a Urtijëi. La ie stata marideda cun l scultëur Prof. Ludwig Moroder dl Mëune[1]. Si mut Alex Moroder (1923–2006) se à dà ju dassën per l mantenimënt y svilup dl ladin [2]. N si fra fova l scultëur Rudolf Moroder [3]. Te si stories cuntovla suënz dla vita tl gran luech da paur de si nëine da pert de si loma Vinzenz Moroder da Scurcià [4][5] N auter fra Franzl Moroder da Costa fova n scritëur ladin che á publicá truep tl Calënder de Gherdëina [6][7]

Scric[mudé | muda l codesc]

Adele Moroder à scrit stories y cuntedes per ladin tla zaita Nos Ladins y tl Calënder de Gherdëina. De ëila cunescion n 70 cuntedes y stories n pert ënghe audides tl Radio Ladin. Tl 1990 iel uní publicà n liber cun si stories [8]. La stories de Adele fova scialdi dla vedla tradizions de Gherdëina y ntëur la usanzes y festes dla religion da ntlëuta. Truep scrijovla per i pitli mutons, ënghe cun na rusneda adateda per ëi. N valguna stories a Adele ciangiá dal tudësch [9].

Adele Moroder conta per ladin de si nëinesc da pert de si loma Vinzenz Moroder y Moidl dl Pech sa Scurcià
Adele Moroder conta per i pitli cun mujiga. Radio Ladin.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

Calënder de Gherdëina[mudé | muda l codesc]

  • N mitl per pudëi durmì. [Calënder de Gherdëina 1962. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijei 1961. p.42.
  • Vedla usanzes via per i mënsc dl ann. Calënder de Gherdëina 1964, p. 4-26.
  • La derjola. Calënder de Gherdëina 1964, p. 42.
  • L gial da mont. Calënder de Gherdëina 1964, p. 54.
  • La bolp y l lëuf (per tei pitli). Calënder de Gherdëina 1964, p. 58.
  • La nevicia da curagio. Calënder de Gherdëina 1965, p. 81 – 83.
  • L sotsëura de Marghëta. Calënder de Gherdëina 1966, p. 41.
  • N inviern spavënt frëit (1740). Calënder de Gherdëina 1966, p. 97.
  • L lion. Calënder de Gherdëina 1966, p. 98.

Nos Ladins[mudé | muda l codesc]

  • N cuer misericurdiëus. Nos Ladins 15 mei 1962 p. 34–37 (prima pert). 1 juni 1962, (segonda pert). 15 juni 1962 (terza pert).
  • Zacan, canche univa San Miculau Nos Ladins 1 dezëmber 1965. p. 24.

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Anda Adele Moroder de Lenert †. Calënder de Gherdëina 1967. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 1966. p. 29.
  2. Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches: Die Moroder, Ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ursprung – Geschichte – Biographien – Anhang. Beitrag zur tirolischen Familienforschung. Urtijëi 1980, p. 274–275. liber Moroder
  3. Adele Moroder : N memoria de Rudolf Moroder de Lenert do 50 ani che 'l ie tumà tla gran viëra mondiela 1914. Calënder de Gherdëina 1965. p. 29–31.
  4. Adele Moroder: Co che mi oma cuntova dl nëine y l’ava da Scurcià. Calënder de Gherdëina 1963, p. 53 – 55.
  5. Adele Moroder La vita da zacan ënghe tla Usc di Ladins 5.4.2003, 9.1961.
  6. Trudi Vallazza: Nosc bon pere: bera Franzl Moroder da Costa. Calënder de Gherdëina 1976. p. 36.
  7. Franzl Moroder da Costa
  8. Stories de Anda Adele Moroder de Lenèrt. Cun 7 Illustrations de Egon Moroder Rusina. Union di Ladins de Gherdeina. Urtijëi 1990 .
  9. Rut Bernardi cun Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. p. 578 - 581. ISBN 978-88-6046-060-8

Literatura[mudé | muda l codesc]

  • Anda Adele Moroder da Lenert. Nëus Ladins, 1. de merz 1966, pl. 2.
  • Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina, 2001, pl. 227.
  • Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Bozen-Bolzano University Press 2013. p. 578–581. ISBN 978-88-6046-060-8.
  • Archiv Radio Ladin de Gherdeina. Museum Gherdëina, Urtijëi.

Weblinks[mudé | muda l codesc]