Bibliotech San Durich
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Bibliotech San Durich ie na bibliotech publica de Urtijëi. L'autra biblioteches publiches de Urtijëi ie la bibliotech dla Lia Mostra d’Ert[1] y la Bibliotech Malia da Cudan dla Union di Ladins de Gherdëina.
La Bibliotech San Durich nen ie nia me n post da mpresté ora libri, ma la ie na sënta de ancunteda soziela y culturela per jënt de uni età; jënt de tëmp ma nce jëuni che vën a se liejer la zaita da uni dì, umans y peresc cun si mutans y mutons vën a fé damat y a ancunté autra families, jëunes y jëuni a studië y per grupes de lëur. Oradechël vëniel metudes a jì tla bibliotech truepa manifestazions ntan l ann, che va da prejentazions de libri a vijites per la scoles, a stories per i mëndri, da films a cursc de rujendes.
La Bibliotech San Durich à nce na funzion de coordinamënt dla biblioteches de Gherdëina (Bibliotech Tresl Gruber de Santa Cristina[2] y Bibliotech Oswald von Wolkenstein de Sëlva[3] sciche bibliotech de val.
Urganisazion
[mudé | muda l codesc]La bibliotech ie na istituzion publica, finanziëda dandaldut dala man publica cun ntëur 200.000 Euro al ann. L’urganisazion y direzion ie sota na lia, che sëurantol la pert operativa. Al mumënt vën la bibliotech meneda dal presidënt, dal cunsëi dla bibliotech, cin culauradëures (de chëles doi diretëures) a mez tëmp y 9 ulenteres (ann 2024).
Storia
[mudé | muda l codesc]Tëut la scumënciadiva per purté inant l’idea de na bibliotech a Urijëi à l assessëur de chemun per furmazion y cultura da ntlëuta Bruno Runggaldier y l ufize biblioteches de Bulsan. Ai 21 de fauré dl 1990 se ova metù adum la “Lia per la Bibliotech - Urtijëi”, na lia che se à cruzià de mëter mpé na bibliotech tl luech de Urtijëi. I cumëmbri fova ntlëuta Helmut Senoner, diretëur dla scola mesana de Urtijëi, Theodor Rifesser dl Istituì Pedagogich Ladin, Bruno Dell’Antonio, diretëur dla scola elementera de Urtijëi, Johann Moroder, ambolt de Urtijëi y Rudi Nocker per la Lia dl Turism de Urtijëi. La bibliotech à giaurì per l prim iëde si portes ai 18 de utober dl 1991 tla vedla scola elementera de Urtijëi ulache la à mo for si sënta ti primes doi partimënc.
Ti ani 1996-97 ie i tituli de duc i libri uni dac ite te n computer per jì a i crì[4].
La bibliotech, coche la cunescion al didancuei, va de reviers al ann 2013, canche duta la cësa ie unida restrutureda y la bibliotech à davanià lerch sëuraprò. Dal ann 2016 ie duc i tituli di libri dla biblioteches de Gherdëina online y da mpresté ora pra uni biliotech[5]
Presidënc dla lia dla bibliotech fova Johann Moroder (1990), Luis Comploj Purger y Konrad Piazza (1990-1996), Rudi Nocker (1996-1997), Bruno Dell’Antonio (1997-2001), Leander Moroder (2001-2005), Edmund Delago (2005-2022), Werner Stuflesser (dal 2022).
Diretëures fova: Bruno Runggaldier, Martina Miribung, Evelyn Großrubatscher, Klaudia Taschler, Elisabeth Kostner, Anna Senoner y Elisabeth Kroisleitner
Fantorum
[mudé | muda l codesc]Sun la curones te duta la bibliotech iel da abiné 15.628 libri y media (dezëmber 2023). Ora di libri abinun mo zaites y revistes, DVDs, CDs, Tonies, juesc y chertes da jì samont. Chësc dut sambën dantaldut tla trëi rujnedes de Gherdëina, ma nce te autra rujnedesc coche nglëisc, franzëus o spanuel.
L servisc da mpresté ora vën adruà dassën dala jënt dl post ma nce da oradecà y seniëures. L ann 2023 ie stai mprestei ora 41.763 libri y media y 49.575 persones à vijità la bibliotech. De gra ala puscibiltà dl barat cun la biblioteches de Gherdëina y la biblioteches Tessmann, Civica y Claudia Augusta de Bulsan iel mesun fé unì sul post libri per ladin, tudësch, talian y nce autra rujnedes.
Orar de giaurida
[mudé | muda l codesc]La bibliotech ie davierta uni di dl’ena, nce la dumënies, sambën ora che i dis de festa, ruvan a bën 340 dis a l’ann.
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Edgar Moroder: La bibliotech nueva de Urtijëi. La Usc di Ladins, 01.01.1975.
- ↑ Daniela Villotti: Giaurida dla bibliotech nueva “Tresl Gruber” a S.Cristina. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 132-134.
- ↑ Rosmarie Mussner: 15 ani Bibliotech “Oswald von Wolkenstein”. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 178-181.
- ↑ Ariane Messner, Martina Miribung: La bibliotech S. Durich de Urtijëi vën automatiseda. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 137-138
- ↑ Cronica 2016. Calënder de Gherdëina 2017 pl. 239.
Cëla nce
[mudé | muda l codesc]- Plata web dla bibliotech San Durich Archived 2023-04-07 te la Wayback Machine.
- Bibliotech Lia Mostra d'Ert.
- Bibliotech Ladina "Anda Malia da Cudan".
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Edmund Dellago: Bibliotech de val San Durich. Giaurida dla sënta nueva. Calënder de Gherdëina pl. 151-153.