Ianesc (ustaria)
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L'Ustaria Ianesc dita nce dal "Verschönerungsverein" ntëur l 1900 "Zur Traube" y pona sot al fascism "Albergo Uva" o "Trattoria all'Uva" ie bonamënter la plu vedla ustaria de Gherdëina.
L'ustaria fova tl prim partimënt dla cësa Vedl Ianesc a Urtijëi nchina la fin dl 1800 canche ie unida fabricheda la nueva cësa dancà ulache la ie sën.
La ie stata numineda bel l ann 1662 "Perosa od. zum Janisch"[1]. Ai 19 de auril 1679 ie stata fata na plura (Pilthawer-Streit) da pert de na grupa de vedli móstri scultëures d’ert, danter chisc i vedli scultëures Trebinger y Melchior Vinazer, tl vieres de n valgun scultëures jëuni y prinzipianc che ova autri mestieres. I seniëures dla suneria de Gudon fova unic tla ustaria Ianesc a Urtijëi. I giudesc de Gudon ne l'à nia lasceda vënta ai vedli scultëures ajache i se ova nia metù adum te na lia de artejanat[2][3].
Matie Ploner se ova maridà - sciche nce ël nstës scrij - ai 7 de juni dl 1796 tla dlieja de San Antone. Da testemone ti ova fat Anton Proder deberiëda cun l ost de Ianesc Franz Welponer. Loma de Matie Ploner fova Dominica Welponer da Dëur, segur na parënta de Maria Ursula Welponer che ova maridà Peter Schmalzl y fova deventei patrons dla cësa Ianesc[4].
L Tarneller scrisc l ann 1924: Jánesch "Wirtsbehausung beim Janisch", 1757 Welponer Jänisch-Wirth. 1662 Perosa od. zum Janisch. 1486 Paul Parler zu Perosa in St. Ulrich. 1455 Acker Pedrosa in S. Ulrich. Perosa pudëssa vester la parola tudësca per Bruscia coche vën nce tlameda la Plaza San Antone[5].
L ann 1907 ova l badiot Franz Adang y si fëna Johanna Egger dl Prëner, che laurova tla ustaria da Dëur a Urtijëi, sëurantëut la ustaria Ianesc. Berta, si muta, marideda cun Siegfried Demetz da Fëur, ova pona pià dò la ustaria. Ti ani 1950 messova Berta, che fova resteda vëidua l ann 1953 cun doi mutons Urban y Georg, cun si loma y si sor Mitzi mené inant la ustaria. Ciulea fova nlëuta anda Maria da Bugon. L ann 1974 à pona Siegfried Senoner (Sighele) n nepot de Siegfried da Feur sëurantëut fina l ann 2002. L ann 2004 à Ezio Prinoth y si fëna menà inant la ustaria fajan dainora n restaurant scialdi priejà "Zur alten Traube" danter i miëures 20 de Südtirol aldò dla "Guida Espresso".
L ann 2010 à l‘americana Leanne Jacobs inò giaurì l‘ustaria.
Patrons dla cësa ie for stata la familia de Cristl Pech.
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Josef Tarneller: Eisacktaler Höfenamen. Nueva edizion de Edmund Dellago, Tappeiner 1984 pl. 185. ISBN 88 7073 027 1 (tudësch).
- ↑ Toni Sotriffer: “De tei che sturpieia l lëur y l spaza via a bon-marcià”. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 134-139.
- ↑ Franz Moroder: Das Grödner Tal ed. 1914, pl. 66
- ↑ Toni Sotriffer: Matie Ploner. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 52
- ↑ Josef Tarneller: Eisacktaler Höfenamen. Nueva edizion de Edmund Dellago, Tappeiner 1984 pl. 185. ISBN 88 7073 027 1 (tudësch).
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Georg Demetz: La ustaria ja Ianesc. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 124-126.
- Edgar Moroder: La Plaza Sant Antone y ntëurvia zacan. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 107.
- Ustaria Ianesc. Calënder de Gherdëina 2010, pl. 27 y 34.