Max Moroder
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Max Moroder (*27 de agost 1943 a Persenon) fova n cellist de Gherdëina tl orchestra dl Teatro alla Scala a Milan y diretëur dla Scola de Mujiga de Gherdëina per 20 ani.
Biografia[mudé | muda l codesc]
Max Moroder ie mut da Camilla Prinoth y de Viktor, nasciù te na familia de scultëures y moleri dla cësa Tannenheim a Urtijëi. I fredesc ie Edmund y Guido moleri, Herbert y Georg scultëures, Uli dla butëiga di ciofes y la surans Claudia y Viki. Bele si nëine Friedrich, fì de Josef Moroder Jumbiërch fova scultëur. L à maridà Agnes Hofer y i à abù trëi mutons: Romed trainer dl saut de schi, Gerald scultëur y Tobia lità doi iëdesc ambolt de Urtijëi.
Max Moroder à mparà a ziplé da si pere Viktor. Bel prësc ovel giatà la pascion per l cello nce tres si fra Edmund i fova jit tl Conservatorio Claudio Monteverdi a Bulsan ulache l à giatà l diplom l'ann 1966 cun Antonio Valisi[1]. Puec dis do avëi l diplom iel stat tëut su tla Scala de Milan. Tla Scala ie Max Moroder stat cellist de fila fina l'ann 1971 ulache l à sunà cun i majeri dirighenc sciche Gavazzeni, Abbado, Sawallisch, Muti y solisc sciche David Oistrach. David Oistrach rujenova tudësch y Max Moroder messova fé la traduzion a si colegs dla Scala che ti dijova a Max de mparé miec l talian. Tl' America ie Max Moroder jit a suné cun Herbert von Karajan tla Carnegie Hall y pra la mostra mundiela Expo 67 a Montreal.
Tl 1971 ie Max Moroder passà ala Orchestra Sinfonica dla Rai de Milano fin al ann 1978.
Tl 1979 à Max Moroder, adum cun Stefan Demetz y Theodor Rifesser metù su la Scola de Mujiga de Gherdëina. Ilò al nsenià fin al ann 2002 y ie stat diretëur dal 1981 al 2002.
Tl 1981 à Max Moroder metù su adum cun Ottavia Kostner y Georg Egger la Südtiroler Streichakademie ulache Max à sunà per 20 ani.
Max Moroder se à dat ju scialdi per l svilup di raporc per l artejanat danter Gherdëina y l Perù.
Scric[mudé | muda l codesc]
- Max Moroder: 15 ani cuntat Gherdëina - Perù. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 119-124.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Nuef Professer de musiga de Gherdëina. Nëus Ladins, 1. d'agost 1966, pl.5.
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Theodor Rifesser: La Scola de Mujiga te Gherdëina à 10 ani. Calënder de Gherdëina 1989 , pl. 99.
- Vinzenz Senoner: 25 ani Scola de Mujiga de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2004, pl. 36
Uem
Categoria:Persones de Gherdëina
Categoria:Cultura ladina
Categoria:Mujiga