Vai al contenuto

Rëni de Pruscia

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Rëni de Pruscia
Königreich Preußen
1701–1918
Inn:
Preußenlied
(1830–1840)

Heil dir im Siegerkranz
(1795–1918)
L Rëni de Pruscia te la Confederazion Tudëscia tl 1815
L Rëni de Pruscia te la Confederazion Tudëscia tl 1815
L Rëni de Pruscia tl Mper Tudësch tl 1871
L Rëni de Pruscia tl Mper Tudësch tl 1871
Capitela Berlin
Königsberg (1806–07)
Majera rujenedes Ufiziela:
Tudësch
Neolatin (nfin tl 1806)
Polach (mé tl Gran Ducat de Posen 1815–1848)
Religion Cunfescions religëuses tl Rëni de Pruscia tl 1880
Maiuranza:
64,64% Protestantism
(Lutheranism, Calvinism)
Mendranza:

33,75% Catolizism
1,33% Ebraism
0,19% Autri cristians
0,09% Autri

Forma de guviern Monarchia costituzionela parlamentera unitera
• 1861–1878 Vittorio Emanuele II
• 1878–1900 Umberto I
• 1900–1946 Vittorio Emanuele III
• 1946 Umberto II
Prim Minister
• 1861 (prim) Cont de Cavour
• 1922–1943 Benito Mussolini
• 1945–1946 (ultim) Alcide De Gasperi
Spersa
• 1861[1]
• 1936[1]

250 320 km²
310 190 km²
Populazion
• 1756[2]
• 1816[3]
• 1871[3]
• 1910[4]

4 500 000
10 349 031
24 689 000
40 169 219
Unit dant
Unit daldo
Margraviat de Brandenburg
Confederazion de Polonia y Lituania
Ducat de Pruscia
Brandenburg-Pruscia
Prinzipat de Neuchâtel
Pruscia da Rë
Pommern Svedeja
Zità Liedia de Danzig
Ducat de Varsciau
Eletorat de Hessen
Zità Liedia de Frankfurt
Ducat de Nassau
Rëni de Hannover
Ducat de Holstein
Ducat de Schleswig
Saxen-Lauenburg
Tieres de la Curona dl Pehmen
Ducac de la Silesia
Contea de Kladsko
Zità Liedia de Danzig
Ducat de Varsciau
Cianton de Neuchâtel
Free State of Prussia
Zità Liedia de Danzig
Segonda Republica Polacca
Prima Republica de Cecoslovachia
Belje
Denemarch
Raion de la Memel
Raion de la Saar
Al didancuei pert de Germania
Polonia
Denemarch
Belje
Republica Ceca
Ruscia
Lituania

L Rëni de Pruscia (tudësch: Königreich Preußen; pronunzià [ˈkøːnɪkʁaɪç ˈpʁɔʏsn̩] (Nfurmazions sun chësta uscscota su)) fova n rëni te la Germania y la forma dl stat de la Pruscia dal 1701 al 1918.[5] L fova stat la forza prinzipela de la unificazion de la Germania tl 1866 y l stat plu mpurtant che menova l Mper Tudësch nfin a si desfata tl 1918.[5] Nce sce l tulova si inuem dal raion de Pruscia, fova si sënta tl Margraviat de Brandenburg y si capitela fova Berlin.[6]

I rëisc de la Pruscia univa dala cësa di Hohenzollern. La Brandenburg-Pruscia, l stat da chël che ie nasciù l Rëni de Pruscia, fova deventà na putënza militera sota Friedrich Wilhelm de Brandenburg, cunesciù coche l "Gran Litadëur" (Großer Kurfürst).[7][8][9][10] Do che la Pruscia fova deventeda n rëni, fovela jita inant tl crëscer de si pudëi, dantaldut ntan l rëni de Friedrich l Grant.[11] Ël fova stat determinënt tl scumenciamënt de la Viera de Set Ani (1750-79), tenian ora contra l'Austria, la Ruscia, la Franzia y la Svezia y metan su la posizion de la Pruscia ti stac tudësc y nce coche na nueva gran putënza te l'Europa tres la vëntes de la sterscia Armeda de la Pruscia.[12] Ntan i proscimi cënt ani fova la Pruscia jita inant a vëncer n grum de batalies y vieres.[13] Per via de si putënza ova la Pruscia purvà plu iedesc a unifiché duc i stac tudësc (cun l'ezezion di ciantons tudësc de la Svizra) sota si rëni. Sce l'Austria deventëssa pert o nia de na tel union fova giut alalongia n pont de debat. Do che la Vieres Napoleoniches ova purtà a mëter su la Confederazion Tudëscia, ova la ulentà de unifiché duc i stac tudësc purtà ala Revoluzions tudësces dl 1848–1849, cun rapresentanc de duc i stac che purvova a mëter su si costituzion y stat unificà.[5] Chisc tentatifs ne ova nia purtà suzes y nscila fova la Confederazion Tudëscia tumeda adum tl 1866 canche la Viera Austro-Prusciana fova rota ora danter si doi cumëmbri plu stersc.

Referënzes

[mudé | muda l codesc]
  1. 1,0 1,1 "Italy in 150 years – summary of historical statistics 1861–2011" (PDF) (per italiano). Istat. p. 135. Archivià da l uriginel (PDF) ai 19 merz 2016. Trat ite ai 27 novëmber 2016.
  2. Ernest John Knapton. "Revolutionary and Imperial France, 1750–1815." Scribner: 1971. Page 12.
  3. 3,0 3,1 "Königreich Preußen (1701–1918)" (per tedesco). Archivià dal uriginel ai 2019-05-02. Trat ite ai 2007-05-02.
  4. "German Empire: administrative subdivision and municipalities, 1900 to 1910" (per tedesco). Archivià dal uriginel ai 2018-12-25. Trat ite ai 2007-05-02.
  5. 5,0 5,1 5,2 Marriott, J. A. R., and Charles Grant Robertson. The Evolution of Prussia, the Making of an Empire. Rev. ed. Oxford: Clarendon Press, 1946.
  6. "Prussia | History, Maps, & Definition". Encyclopedia Britannica (per inglese). Archivià dal uriginel ai 2015-05-08. Trat ite ai 2020-11-02.
  7. Fueter, Eduard (1922). World history, 1815–1920. United States of America: Harcourt, Brace and Company. pp. 25–28, 36–44. ISBN 1-58477-077-5.
  8. Danilovic, Vesna. "When the Stakes Are High—Deterrence and Conflict among Major Powers", University of Michigan Press (2002), p 27, p225–228
  9. [1][dead link]Template:Cbignore Aping the Great Powers: Frederick the Great and the Defence of Prussia's International Position 1763–86, Pp. 286–307.
  10. [2] The Rise of Prussia Archived Juni 10, 2010, te la Wayback Machine
  11. Horn, D. B. "The Youth of Frederick the Great 1712–30." In Frederick the Great and the Rise of Prussia, 9–10. 3rd ed. London: English Universities Press, 1964.
  12. Horn, D. B. "The Seven Years' War." In Frederick the Great and the Rise of Prussia, pp. 81–101. 3rd ed. London: English Universities Press, 1964.
  13. Atkinson, C. T. A History of Germany, 1715–1815. New York: Barnes & Noble, 1969.