Vai al contenuto

Tone Pitscheider

Da Wikipedia
Articul per Ladin Gherdëina
Anton Pitscheider
Sant'Ana cun la pitla Maria de Tone Pitscheider.
Auter inuem Anton Pitscheider de Menza, Tone de Menza
Nasciù/da Urtijëi 1879
Mort/a Urtijëi 1953
Operes cunesciudes Santa Anna y Maria tla dlieja San Durich a Urtijëi.

Tone Pitscheider o Tone de Menza (* 1879 † 1953), ie stat n scultëur de Gherdëina.

Biografia

[mudé | muda l codesc]

Anton Pitscheider ie stat l mut de Menza (Clemenza) Nogler (1844-1921) da Vidalong y de Anton Pitscheider (1843-1912), che ova cumprà l luech "Pitl Stlejuc" sot al ëur dl bosch de Resciesa[1]. Si fredesc fova Leopold (moler, pere de Viktor y Emmanuel, moleri), fundadëur tl 1920 dla Lia Mostra d’Ert, Albino (scultëur), Conrad (moler, pere de Viktor dl Grohmann - moler). La trëi surans fova Rosalia marideda Craffonara, Carlina marideda Picha y Filomena marideda Anderlan, loma de Amalia Anderlan Obletter.

L à mparà a ziplé da bera Ferdinand dla Cademia ma l à nce laurà tla berstot de bera Sepl da Stufan, ulache l à ziplà la Sant'Ana. Do la viëra dl 1914 à1 laurà da mòster y à nsenià ju n valgun caioc sche Cesco Obletter (da Juaut) (1908-1951)[1] y si mut Ernst. Bera Tone ova na bona man a ziplé de pitla figures profanes sciche paures, buschieres y.n.v.[2]

Lëures

[mudé | muda l codesc]

Sant'Ana cun la pitla Maria tla dlieja de San Durich a Urtijëi, tla capela dia Madona di Rosar.

  1. Vinzenz Mussner: Scultëures y zipladëures a Urtijëi, che ie é mo cunesciù. Calënder de Gherdëina 1982, pl 50.
  2. Vinzenz Mussner: Móstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lenri. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 98.

Bibliografia

[mudé | muda l codesc]
  • Alex Moroder: 100 Ani capeles dia dlieja de Urtijëi Calënder de Gherdëina 2007, pl. 71 ).

Cëla nce

[mudé | muda l codesc]