Cësa Rusina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Cësa Rusina ie na cësa vedla tla Bruscia y tl raion da ji a pé de Urtijëi te Gherdëina.
Storia[mudé | muda l codesc]
La cësa ie unida fabricheda tl 1887 da Rusina Vinatzer, vëidua dl marangon Christian Grossrubatscher de Rainelles. Rusina Vinazer, nasciuda tl 1839 sa Inaz te Santa Cristina, muta dl muliné Josef y de Annamaria Schmalzl y nepota de Maria Ursula Welponer, ova mpará a dessenië tla scola de dessëni de Urtijëi cun Jakob Sotriffer, ma pona fovela deventeda na buteghiera. Do che la ova laurá tla butëiga de si berba Cristl Schmalzl Pech à anda Rusina cun debic cunmprà la spersa da n toch dl luech de Pedetliva da Johann Baptist Sotriffer, l'uem de si jurmana Creszenz Schmalzl, muta de Cristl, per 5000 Raiensc y fat sù na gran cësa[1]. I scioldi ti ova prestà Alois (Levigi) Moroder de Janmatie. Eila à abù n sëul mut Josef. La cësa ova nce na gran butëiga, bonamënter ntlëuta la majera dl luech[2]. Si mut Sepl fova stat un di primes te Gherdëina a ji cun i schi[3]. La cësa fova unida fabricheda tla Bruscia ulache l fova mo truep vërt y ie unida tlameda Villa Rosenheim. Do che l fova unit l fascism iel stat cumandà de to demez l inuem tudësch y perchël ie la cësa unida tlameda Rusina, do l'inuem dl'ëila che la ova fabricheda.
Ti ani 1894-1900 stajova tla cësa l fotograf austriach Emil Terschak che se à nce njenià ite n atelier de fotografia sula pert a uzidënt dla cësa[4]. Chësch fotograf à messù se'n jì da Urtijëi do che l ova publicà n valguna fotos y dessënies de ëiles puech furnides te stil liberty y l pluan Anderlan ova dit che l ne ulova nia plu chësta persona tl luech[5][6]. L atelier ie pona unit sëurantëut dal fotograf Dominik Holzknecht (1869 -1951).
Ntan la prima viëra stajova tl segondo partimënt dla cësa ufizieres austriaches y tudësc y ntan n stritoz danter chisc ie un stat mazà cun n colp de pistola.
Do la viëra à abità te chësc cuatier Arturo Tanesini, n njenier y scritëur arpizadëur che fova unit te Gherdëina sciche diretëur dla furnadoia de Mont de Sëuc y che fova deventà ncé podestà dl luech[7].
Ntan la segonda viëra ie po stata de cuatier sa Rusina la ciantarina de opera Giulietta Simionato cun si uem, l violinist Renato Carenzio, che ova messu mucé da Milan per gauja dla bombes[8][9].
Dal 1955 al 1961 ie stata tla cësa la sënta dl Radio Ladin de Gherdëina.
Butëiga Rusina[mudé | muda l codesc]
-
La butëiga tl 1900. -
La Butëiga Rusina dan la prima gran viëra. -
Rusina Vinatzer. -
Planta dla cësa firmeda nce dal ujin Sotriffer.
La butëiga Rusina ie stata per giut una dla majera butëighes de Gherdëina. Do che l fi de Rusina ova pià do la butëiga tl 1905 ie chësc mort da jëunn tl 1931 y la butëiga ie unida meneda inant da si fëna, vëidua Mariana Kostner, y la muta Paula Grossrubatscher. Tl 1953 ie la butëiga unida venduda a Bernhard Demetz dl Faujëina y tlameda Bazar Rusina. Tl 1984 à si mut vendù la butëiga a Peter Mahlknecht dla firma PEMA. Tl cianton dla cësa Rusina fova ncé na butëiga dl calighé Felix Pitscheider de Menza che fova l uem dla prima muta de Mariana Kostner.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Toni Sotriffer: Anton Sotriffer zu Neu-Pedetliva in St. Ulrich/Gröden *1893-†1961. Weger Persenon 2011, pl 22-23
- ↑ La butëiga Rusina tl 1900.
- ↑ Malia da Cudan: Bera Vigil Pescosta. Nosc artist. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 51.
- ↑ Dumanda al Chemun per fë su l'atelier de fotografia, Position 120, 1898-1907.
- ↑ Emil Terschak.
- ↑ Diare dl pluan Franz Anderlan te manuscric de Toni Sotriffer.
- ↑ Arturo Tanesini.
- ↑ Giulietta Simionato.
- ↑ "Giulietta Simionato, lëtres da Urtijëi (27 juni 1942, 27 lugio 1942, 19 novëmber 1942), cëla Nr. 92" (PDF). Archivià da l uriginel (PDF) ai 2021-10-24. Trat ite ai 2021-10-25.
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- Calënder di mënsc (La butëighes da plu da giut). Calënder de Gherdëina 2001, pl. 15 y pl. 40.
- Calënder di mënsc, nuvëmber, Cësa Rusina . Calënder de Gherdëina 2010, pl 31.
- Leo Moroder: Stlù la majera loces danter Dëur y Plaza Sant Antone. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 90-97.