Puntives

Da Wikipedia
(Readressà da Pontives)
Jump to navigation Jump to search

Puntives o Pontives, dit nce Porta Ladina, ie n raion te Gherdëina che vën cunscidrà l cunfin de Gherdëina. L ie tl chemun de Laion, de viëres de la pert tudëscia dla valeda[1]. Scebën che geograficamënter fina la valeda de Gherdëina a Pruca, fina a Puntives la pert ladina de Gherdëina.
L ne'n ie nia tler da ulache vën l'inuem. Po vester da pontifex che uel dì papa o vëscul ajache Gherdëina fova di vësculi de Freising y Augsburg. Autri miena da pontus rives che uel dì puent su l'ega[2]. N dijova suënz che ora n Puntives fova la valeda stluta y che dan Puntives fossl stat n gran lech, che ruova nchina a Urtijëi, ma chël nen ie mei stat desmustrà.

A Puntives ie uni metudes njinies y aparac a filtré l'eghes pazies de Gherdëina y a dé ju l refudam[3]. Plu inora ie na zentrala dal strom[4].

A man drëta dl Derjon ie n raion artejanel ulache ie nce dal 2003 incà la sënta dl Aiut Alpin Dolomites y la sënta di joleri Elikos. Da n valgun ani à ilò nce la galaries d'ert Vijion Art Gallery y Doris Ghetta si sëntes.

Sula pert nord dl Plan de Puntives fova l luech y la vedla cësa de Puntives che ie stata trata ju per fabriché l hotel Pontives[5].

Ai 27 de setëmber 1997 ie unida giaurida, a man drëta dl stradon do Socrëp, na palestra per l’arpizeda sportiva y tradiziunela tlameda “Cava de Puntives” [6]

Sas de porfir[mudé | muda l codesc]

La Mujenata tl bosch de Puntives

A nord tl bosch de Resciesa iel de gran roes de sasc de porfir quarzifer che se tlama La Mujenata. Da chësta roes univl tëut sasc y menei te Gherdëina cun ciars de bues o ciavei per fé su duta la cëses y la dliejes[7].

A Puntives fovel unit da Falciade l seniëur Piere Scola (*Falciade 1831; †San Piere 1895) che ova metù su na cësa tlameda Eremitasc ulache l stajova cun si familia. Ël fova drët bon de taië pieres y à fat feter duc i vedli droc che ie te Gherdëina[8].

Bujes frëides[mudé | muda l codesc]

Tla mujnata de Puntives dal n post ulache i sasc fesc sciche n tunel per l'aria che vën ora dessot duta frëida. Chisc chëui univa adurvei zacan per tenì la spëisa y la buandes al frësch. Un de chisch ie sul Troi de Mujenata y ie sota scunanza dla Provinzia[9].

Ciaucëia[mudé | muda l codesc]

A Puntives ie mo da udëi na vedla ciaucëia [10][11]

Notes[mudé | muda l codesc]

  1. Libri nueves.Calënder de Gherdëina 1913, pl. 66
  2. Cristl Moroder: Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 36-37
  3. Hansi Moroder: Pudessans'a mo se nmaginé l refudam ju per i ruves? L problem dl refudam a Urtijëi dai ani '60 al didancuei. Calënder de Gherdëina 2009 , pl. 200-202.
  4. Guido Insam: Turbines dal’electrisc menedes dai ruves de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 43
  5. Bera Sepl Moroder da Jumbiërch. N lecort di 140 ani da si nascer. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 108 (pitura dla cësa).
  6. Cronica 1996. Calënder de Gherdëina , pl. 191.
  7. Edgar Moroder: La Mujenata. Calënder de Gherdëina , pl. 175-178.
  8. Luis Senoner: I vedli droc. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 68-83.
  9. Monumënt naturel sota scunanza dla Provinzia de Bulsan-Südtirol
  10. M.O.(Amalia Anderlan Obletter): La Ciauc. Calënder de Gherdëina 1971, pl. 96-98.
  11. Elfriede Perathoner: La ciaucëia de Pontives. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 100-101.

Bibliografia[mudé | muda l codesc]

  • L salvan de Puntives. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 63-66.
  • Stefan Demetz: L salvan de Puntives Traduzion de "Der Wilde von Pontifes" ora de "Dolomitensagen" de Karl Felix Wolff. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 181-183.