Spania
| Articul per Ladin Gherdëina |
| Rëni de Spania | |
|---|---|
| Reino de España | |
| Bandiera | Blason |
| Inn Marcha Real | |
| Inuem ufiziel | Reino de España |
| Rujeneda ufiziela | Spanuel |
| Capitela | |
| Geografia | |
| Spersa | 505 990 km²[1] |
| Ega | 0,89 |
| Demografia | |
| Populazion | 48 592 909 ab. (1 jené 2024)[2] |
| Densità | 96 ab./km² |
| Cumpëida dla fertilità | 1,27 (2014)[3] |
| Guviern | |
| Forma de guviern | Monarchia costituzionela parlamentera unitera |
| Monarch | Felipe VI |
| Prim minister | Pedro Sánchez |
| Economia | |
| PIB (numinel) • de ndut • a persona |
(2021) $1 427 miliarc[4] $29 374 |
| PIB (VPC) • de ndut • a persona |
(2020) $2 200 miliarc $45 274 |
| Munëida | Euro (€) |
| CVN |
21% [1] |
| Auter | |
| Prefis dl telefon | +34 |
| Furnea a |
man drëta |
| Codesc ISO 3166 | ES |
| Indesc dl Svilup Uman | 0,905[5] (scialdi aut) |
| Coefizient Gini | 34,3[6] (mesan) |
La Spania (spanuel: España, [esˈpaɲa] (
scota su)), ufizielmënter l Rëni de Spania (spanuel: Reino de España), ie n paesc dl'Europa meridiunela cun doi pitla esclaves tl'Africa dl Nord al cunfin cun l Maroch. La Spania ie na democrazia urganiseda coche monarchia parlamentèra. La zità capitela ie Madrid. La Spania ie n paesc svilupà cun la nona economia en orden de grandëza a livel mundiel. Adum cun l Portugal y Andorra fejela ora la Penijula Iberica. Ence l'Ijules Baleères tl Mer Mediteran, l'Ijules Canaries y na sfilza de pitla ijules disabitedes sun la pert mediterana dl strent de Jibiltiera cunesciudes coche La Plazes de Suvrania, fej pert dl terituer spanuel. L inuem Spania ie unì sëurantëut dal inuem dla region romana Hispania.
Geografia
[mudé | muda l codesc]Storia
[mudé | muda l codesc]Economia
[mudé | muda l codesc]Pulitica
[mudé | muda l codesc]Divijion aministrativa
[mudé | muda l codesc]Cumuniteies autonomes
[mudé | muda l codesc]Liej de plu tl articul: Cumuniteies autonomes de la Spania
Te la Spania ie la cumunità autonoma (spanuel: comunidad autónoma) l livel plu aut de la divijion aministrativa, da cunfrunté cun la regions de la Talia.
| Bandiera | Cumunità autonoma |
Capitela | Presidënt/a | Legislatura | Coalizion de guviern | Sëntes tl Senat | Spersa (km2) | Populazion (2020) | Densità (/km2) | PIB a persona (Euro) | Status |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Andalusia | Sevilla | Juan Manuel Moreno (PP) | Parlamënt de l'Andalusia | PP | 41 (9 NR, 32 LD) | 87 268 | 8 464 411 | 96 | 19 107 | Nazionalità | |
| Aragon | Zaragoza | Javier Lambán (PSOE) | Cortes de Aragón | PP | 14 (2 NR, 12 LD) | 47 719 | 1 329 391 | 28 | 28 151 | Nazionalità | |
| Asturies | Oviedo | Adrián Barbón (PSOE) | Jonta Generela dl Prinzipat de la Asturies | PSOE, CxAst | 6 (2 NR, 4 LD) | 10 604 | 1 018 784 | 96 | 22 789 | Cumunità storica | |
| Ijules Baleares | Palma | Francina Armengol (PSOE) | Parlamënt de l'Ijules Baleares | PP | 7 (2 NR, 5 LD) | 4 992 | 1 171 543 | 230 | 27 682 | Nazionalità | |
| Paesc Basch | Vitoria-Gasteiz (sënta de la istituzions) |
Iñigo Urkullu (PNV) | Parlamënt Basch | PNV, PSOE | 15 (3 NR, 12 LD) | 7 234 | 2 220 504 | 305 | 33 223 | Nazionalità | |
| Ijules Canaries | Las Palmas de Gran Canaria | Ángel Víctor Torres (PSOE) | Parlamënt de l'Ijules Canaries | CC, PP | 14 (3 NR, 11 LD) | 7 447 | 2 175 952 | 289 | 20 892 | Nazionalità | |
| Cantabria | Santander | Miguel Ángel Revilla (PRC) | Parlamënt de Cantabria | PP | 5 (1 NR, 4 LD) | 5 321 | 582 905 | 109 | 23 757 | Cumunità storica | |
| Castilia y León | Valladolid (sënta de la istituzions) |
Alfonso Fernández Mañueco (PP) | Cortes of Castilia y León | PP | 39 (3 NR, 36 LD) | 94 223 | 2 394 918 | 25 | 24 031 | Cumunità storica | |
| Castilia–La Mancha | Toledo | Emiliano García-Page (PSOE) | Cortes of Castilla–La Mancha | PSOE | 23 (3 NR, 20 LD) | 79 463 | 2 045 221 | 26 | 20 363 | Region | |
| Catalonia | Barcelona | Pere Aragonès (Republican Left of Catalonia) | Parlamënt de la Catalonia | PSOE | 24 (8 NR, 16 LD) | 32 114 | 7 780 479 | 239 | 30 426 | Nazionalità | |
| Cumunità de Madrid | Madrid | Isabel Díaz Ayuso (PP) | Senteda de Madrid | PP | 11 (7 NR, 4 LD) | 8 028 | 6 779 888 | 830 | 35 041 | Region | |
| Extremadura | Mérida | Guillermo Fernández Vara (PSOE) | Senteda de Extremadura | PP | 10 (2 NR, 8 LD) | 41 634 | 1 063 987 | 26 | 18 469 | Region | |
| Galizia | Santiago de Compostela | Alfonso Rueda (PP) | Parlamënt de la Galizia | PP | 19 (3 NR, 16 LD) | 29 574 | 2 701 819 | 91 | 23 183 | Nazionalità | |
| La Rioja | Logroño | Concha Andreu (PSOE) | Parlamënt de La Rioja | PP | 5 (1 NR, 4 LD) | 5 045 | 319 914 | 63 | 27 225 | Region | |
| Navarra | Pamplona | María Chivite (PSOE) | Parlamënt de Navarra | PSN, GBai, Podemos | 5 (1 NR, 4 LD) | 10 391 | 661 197 | 63 | 31 389 | Nazionalità | |
| Region de Murcia | Murcia | Fernando López Miras (PP) | Senteda regiunela de Murcia | PP | 6 (2 NR, 4 LD) | 11 313 | 1 511 251 | 132 | 21 269 | Region | |
| Cumunità Valenciana | Valencia | Ximo Puig (PSOE) | Corts Valencianes | PP | 17 (5 NR, 12 LD) | 23 255 | 5 057 353 | 215 | 22 426 | Nazionalità |
NR: numinà de la region
LD: Lità diretamënter
Ziteies autonomes
[mudé | muda l codesc]| Bandiera | Blason | Zità autonoma | Ambolt-Presidënt | Legislatura | Coalizion de guviern | Sëntes tl Senat | Spersa (km2) | Populazion (2020) | Densità (/km2) | PIB a persona (Euro) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Ceuta | Juan Jesús Vivas (PP) | Senteda de Ceut] | PP | 2 (LD) | 18.5 | 84 202 | 4 583 | 19 335 | ||
| Melilla | Eduardo de Castro (Independent) | Senteda de Melilla | PP | 2 (LD) | 12.3 | 87 076 | 7 031 | 16 981 |
LD: Lità diretamënter
Referënzes
[mudé | muda l codesc]- ↑ 1,0 1,1 http://www.ine.es/prodyser/pubweb/anuario08/anu08_01entor.pdf.
- ↑ https://www.ine.es/dyngs/Prensa/ECP4T23.htm.
- ↑ http://data.uis.unesco.org/index.aspx?queryid=239.
- ↑ https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD.
- ↑ https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI.
- ↑ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI.
- Spania - España
-
Eunate
-
Poblet
-
Segovia
-
Segovia
-
Toledo
-
Granada
-
Granada
-
Andalusia
| Europa | |
|---|---|
|
Albania • Andora • Austria • Aserbaigian • Armenia • Belje • Bieloruscia • Bosnia y Herzegovina • Bulgaria • Republica Ceca • Cipre • Croazia • Danimarca • Estonia • Finlandia • Franzia • Germania • Grecia • Georgia • Islanda • Irlanda • Kosovo • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Macedonia dl Nord • Malta • Moldova • Monaco • Montenegro • Norvegia • Paejes Basc • Polonia • Portugal • Riam Unì • Romania • Ruscia • San Marino • Serbia • Slovachia • Slovenia • Spania • Svezia • Svizra • Talia • Turchia • Ucraina • Ungaria • Zità dl Vatican |
Vocabolar dl ladin leterar
[mudé | muda l codesc]
Spagna 6 1833 Spagna (DeRüM, TütParecé1833-1995:255)
gad. Spagna Badia Spagna grd. Spania LD Spagna MdR Spagna
topon.
(gad. DLS 2002,
grd. F 2002; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) a) Provunde mo na ota chëst vin de Spagna.
Provunde mo ‘na óta quest viǹ de Spagna. DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR); b) I Mori - na spezie de türc,
ch’â inlaota gran to’ de Spagna en süa potesté I Mori - na
spezie de turc’, ch’ā ìllaota grang to de Spagna in sua potestè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7 (Badia).
Referënzes
[mudé | muda l codesc]- Articul per Ladin Gherdëina
- Articles containing catalan-language text
- Articles containing basch-language text
- Articles containing Galician-language text
- Articles containing Occitan (post 1500)-language text
- Pages using collapsible list with both background and text-align in titlestyle
- Pages with plain IPA
- Spania
- Union européa


