Secëda
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Secëda | |
|---|---|
 | |
| Piza | |
| Autëza | 2 519 m |
| Prominënza | 72 m |
| Isolazion topografica | 1 km |
| Geografia | |
| Stat | Talia |
| Grupa de crëps | Grupa de la Odles |
| Coordinedes | 46°36'2.1200"N, 11°43'32.8600"E |
  Secëda | |
La Secëda ie n crëp y na mont auta 2.519 m te Gherdëina.
Posizion[mudé | muda l codesc]
De vieres de nord cunfina la Secëda cun la mont de Bredles tl chemun de Funes, tosc sota la piza che ie mo tl chemun de Urtijëi. De vieres de urient y sud ie la Mont de Mastlé tl chemun de Santa Cristina. Sota al crëp a nord y uzidënt ie i ëures de Bredles, Cuecenes y l bosch de Resciesa y a sud ons l jëuf de Cuca y l crëp de Pic. Sota la piza de Secëda al autëza de 2453 m. ie la stazion dla furnadoia de Secëda che muef da Furnes. Sula piza de Secëda plu a urient ruva n lift da stuei che muef da sota la utia Fermeda o Stufan coche n dijova plu da giut. L inuem dl crëp vën dal latin siccus che uel di sut, sëch[1].
Toponomastica[mudé | muda l codesc]
Cherta per i inuems ladins ntëurvia[2].
Furnadoia[mudé | muda l codesc]
Sun Secëda ruvun da Urtijëi cun na furnadoia da cabines fin sun Furnes y da iló cun na furnadoia sota la piza de Secëda[3]. Da Santa Cristina cun na furnadoia da cabines sun Col Raisa y da iló, do n toch da ji a pé, pon to l lift dai stuei che ruva sun piza de Secëda.
Sport[mudé | muda l codesc]
La Sëceda y la mont de Mastlé ie d'inviërn scialdi nuzei per jì cui schi. Dala piza ie na pista dai schi che porta a Urtijëi de 8 km, tlameda La Longia. Un n iëde a l'ann vëniel fata na garejeda de schi dala Secëda nfin a Santa Cristina tlameda Gardenissima che ie cunscidreda una dla garejedes plu longes che l dà. D'instà vëniel scialdi jit a pé sun Secëda. Da Bredles ruvun sun Secëda a pé tres la furcela de Pana. Da Urtijëi ruvun sun Secëda tres la furcela de Cuca. Da Santa Cristina tres la mont de Mastlé.
Ichthyosaur[mudé | muda l codesc]
Johann Comploj cun Meinhard Strobl à abinà ai 25 de lugio dl 1968 tla rotes de Secëda, tla vëtes de Fedom na lingia de osc fossilisei, che fova cater toc dl fil dl spinel y plu toc de rëpes, ora de chël ënghe n toch dl uf y de na giama dovia de n pësc-saurier, che messova vester de n 5 metri lonch y n po calculé na età de passa 225 milions de ani. Chisc fossii ie sën da udëi, do che i ie stac jut studiëi tla universiteies de Dispruch y Zürich, tl Museum Gherdëina a Urtijëi[4].
-
La furnatoia sot al crëp. -
La furcela de Pana. -
Dala piza dl viëres dla Fermedes. -
L Crist sun piza.
Plates cunliedes[mudé | muda l codesc]
- Dolomites
- Lukas Senoner de Runcata vën ju de Secëda sun Sciadules nchina ala Locia dl Pëne cun i schi. Video Youtube.
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Egon Kühebacher: Die Ortsnamen Südtirols und ihre Geschichte. Die Namen der Gebirgszüge, Gipfelgruppen und Einzelgipfel Südtirols. Band 3 Athesia Bulsan 2000. ISBN88-8266-018-4. pl. 279.
- ↑ Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, Union di Ladins, Urtijëi 1966, pl. 93.
- ↑ Egon Vinatzer: La “Mont de Sëuc” y la ” Secëda” renuvedes defin. Calënder de Gherdëina 2001 pl. 104-109.
- ↑ Johann Comploj: Osc de sas tla rotes de Secëda</nowiki>. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 40
Bibliografia[mudé | muda l codesc]
- F.P.: L paravis de Seceda y si miracul. Nëus Ladins, 15 d'auril 1962, pl. 2.
- r: La nueva pon de Secèda. Nëus Ladins, 15 d'auril 1962, pl. 2-3.
- Benediscion dla nueva pon de Seceda. Nëus Ladins, 1. de fauré 1963, pl. 1-2.
|
Bredles • Bulacia • Chemun • Ciampinëi • Ciaulonch • Col Raiser • Cunfin • Ciandevaves • Dantercëpies • Juac • Hartl • Mastlé • Pana • Mont de Sëura • Mont Sëuc • Ncisles • Plan dai Ciavei • Frea • Resciesa • Sëurasas • Secëda • Stevia • Tramans | |