Mejes de Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Tradiziunalmënter vëniel lecurdà ntëur a 20 mejes scialdi antichs te Gherdëina (tudësch: Urhöfe): Fëur y Frëina a Urtijëi, Peza sa Sacun, Crëpa y Paratoni a Santa Cristina, Plazola te Sëlva, Spizsëch y Pecëi sa Bula y Iender.
Te chisc iel mo mesun se udëi ora vel element architetonich romanich. Scialdi particulera ie la forma "a fonch" cun na pert de lën seuravia che straporta dassënn sëura la fundamëntes de mur.
L se trata n gran pert de strutures cun abitazion y tublei destachei.
La formes plu vedles ie chëles che se refej al model de "cësa retica", cun fundamëntes de sas y la pert seuravia de lën.
Vel pertes de chisc mejes vá ndëur al tëmp romanich.
L ie nce vel ejëmpl de agregazion de mejes te forma de "viles", ma les ie manco prejëntes che tla Val Badia.
Purtruep ie truepes de chësta testemunianzes mpurtantes dla cultura architetonica de nosc antenac jides perdudes propi ti ani dl majer "boom" turistich do la segonda gran viera.
Lista di mejes de Gherdëina[1][mudé | muda l codesc]
Bula[mudé | muda l codesc]
I mejes sa Bula ie aldò de n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1951: Pedemònt, La Vies, Sciuz, Cësa Vedla, Rone, Pecëi, Costa, Plazes, Mëune, Cuntruni, Gërva, Triech, Dëur, Versëura, Mesavia, Zaramin, Anción, Putrì, Sanón, Cebla, Tuene, Pian, Droch, Rumanón y la Calonia[2]. Da njunté iel mo Culac.
Runcadic[mudé | muda l codesc]
Bleje, (Poza), La Rodes, Pinter, Tlesura, Tlesura Dessot, Digon, Larenzan, Piciuel, Spizëch, Flinch, Mujenoi (Iocl), Peles, La Chëurt, Col Dessëura, Col Dessot, Poza Strëubl, Holderle, Crëusc, Flëigher, Tecul, Aldian, Cësanueva, Revisc, Fussieies, Ciaplé, Uliën, Arert (Darert), Costa, Val Dessëura, Val Dessot, Zinch (Boschier), Zinch (Cësanueva), Visot (Valzut), Rainel (Cësanueva), Passua Dessëura, Passua, Passua Dessot (Sontheimer), Passua Dedite, Passua Nueva, Pedescin, Tublà da Gustin, Cësa dl Loiner.
Sureghes[mudé | muda l codesc]
L'Abitazion, Spisecher, Cucheneies, Toch (Fever), Bòlser, Nevaves Dessëura, Nevaves Dessot, Pecëi, Manguc, Fumé, Pradel, Pitl Pradel, Ronc Dessot, Ronc Dessëura, Rescion Dessot, Rescion Dessëura, Vidalonch, Vidalonch Dessot, Furdenan, Palmer, Palmer Dessëura, Palmer Dessot (Cësanueva), Pitl Palmer, Salman, Minert, Plan, Bierjun, Branciani, Piz, Pilat, Trëbe, Sabedin, Puciacia, La Rives, Biei, Tlesura, Tlesura Dessot, Iender, Ciulé, Seniam, Rainel, Licion, Prënsa (sedim).
Urtijëi[mudé | muda l codesc]
- Piz Dedora
Socrëp, La Sia, Ruf, Cecer (Ruf Dessëura), Pitl Ruf (Nis), La Plates Dedite, La Plates Dedora, Nevel, Dumat, Pradac, Lipl (Mantingher), Grien, Luca Dedora, Vedl Pilat, Pitl Pilat, Ciascian, Lip, Sciron, Sulé, Mauta, Tinderla (Ciancel Dessëura), Ciancel, Nevin, Juaut, Bëiber, Col Martin (Puc, Taicer), Cialian, Tone, Pizer, Cëdepuent, Tadeo (Soler), Penc (Rumanon Dessëura), Luca (Nuef), Iagher (Crëida), Alësc, Tecul, Uridl, Cësa Fill, Junerëi (Gran Cësa).
- Dla da Puent de Pana
Cësa Puent de Pana, Bugon, Sneton, Smidl, Muradëures (Bruel), Plan de Mureda, Mureda, Doss dl Preve, Jumbierch (Lusenberg), Cudan, Scurcià, Resciesa, La Tambres, Pitl Paul (Rudolfine), Lenert, Zot, Ratic (Naz), Costa, Vedl Doss, Doss, Maidl, Furmescere (Vedla Scola), Martiner.
- Piz Dessëura
Stlejuc, Menza (Stlejuc Dessëura), Pitl Bruel, Bruel Dessot, Gran Bruel, Frëina, Mulin da Frëina, La Rodera, Bataian (Dessëura), Bataian Dessot, Tiscion Dessëura, Tiscion Dessot (Villa Lourdes), Perjon, Milan, Ronch, Costa Dessot, Raineles, Costa Dessëura, Coi, Coi Dedora, La Mauta, Luca, Runcata, Cuenz, Martin, Carai (Planaces), Palvates, Puent, Puntëdla, Puntëdla Desson, Sovia, Costamula Dessot, Costamula Dessëura, Nudrëi Dedite, Nudrëi Dedora, Costes, Val, Mulin, Marëufer, Fëur.
Fever, Vedl Gustin (Colroi), Planaces (Cësa Brida), Mota, Mulins, Pech (Snoltner), Anterleghes, Ianesc, Benefiz Sant'Antone, Giustin, Sigat, Mulin dl Roder, Moidl (Brida), Ianon, Stëifl, Petlin, Beché, Spedel (Nuef), Faujëina, Trina (Bera Iacun), La Reja (Sartëur), Zitadela, Fill, Rumanon, Vedl Spedel, Pedetliva, Dëur, Mauritz, Calonia, Vedl Chemun (Dutor, Mëune), Fëur, Pana, Cësa Purger, Grien, Mulin, Pech dl Busc (Fever), Gran Cësa, Fever dl Busc, Scioler.
- Ridl da Sacun
Pincan, Sodlieja, Plajes, Col de Flam Dessot, Col de Flam Dessëura, Oslperch, Stufan Dessëura, Stufan Dessot, Val, Nis, (Pitl Poz), Poz Dessëura, Poz Dessot, Poz Dedite, Paul Dossù, Pescosta (Vedla), (Gran) Sotria, Ciajea, Pitla Sotria, Mulin de Sotria, Pitl Fever.
Somavia, Banch, Juntlan,Trëbe, Mëune, Tlancon, Pertan, Gran Jacun, Pra, Pra Dessot, Festil, Mëunies (Falznier), Pedracia, Pinëi, Peza, Coha, Prëubl, Festil Dessot (Cuch).
Santa Cristina[mudé | muda l codesc]
- Soplajes (Ridl da Sacun)
Pescosta Dessëura, Zelin, Bugon, Bugon Dessot, Puntea, Col Dessëura, Col Dessot, Mulin da Coi, Pradel, Pitl Bòlser, (La) Grumedia, Scimenon, Berdan, Cësa da Pincan, Odun Dessot, Odun Dessëura, Brida, Pech, Soplajes, Palua, Palua Dessëura, Mulin d'Odun, Culac, Mulins, Mulins Dessot, La Sia, Plan dala Sia, Furdenan Pilon, Ulëta, Praulëta, Runcaudie, La Mëunies, Tubia, La Rossa, Skasa, Urgrister, Pitl Vij, Palua Dedite (Cnodla).
Praplan, Valternea, La Crëusc, Puzé, Rijeda, Pitla Rijeda, Col de Mëssa, Poza, Mauron, Mauron Dessot, Curijel, Aldos (L Dos), Aldos Dessëura, Mëusna, Greguel, Bucinea, Cësanueva, Fussel, Crëpa, Pertëut, Paratoni, Insom, Insom (Ciandlé), Domulin, Inaz, Mulin d'Inaz, Bastl, Fatuc, Dosses, Tublà tal Crëp, La Longia, Pistola, König, Paur da Dosses (Schuester).
- Santa Cristina (Luech)
Iman, Val, Mestegross, Mez, Sovila, Tolp, Medel, Mulin da Medel, Fever, Tervela, Prënsa, Culac, Turnadëcia, Rumblancon, Sotriech, Plan de Socrëp, Socrëp, La Ruepla (Luz), Greva, Mulin da Uridl, Mulin da Prascuel, Friaul (Vitoria), Cësa Vedla (Odl), Furmescere, Calonia Vedla, La Posta (Calonia), Benedët, Ciurnadoi, Dëur, Prascuel, Ciablon, Costa, Paul, Vidul, Bernon, Ciancel d'Uridl (Sigata), Uridl, Chemun (Scola Vedla), Mëune, Calonia (Nueva), Spedel, Fujeron, Artic.
Sëlva[mudé | muda l codesc]
Maciaconi, Pramaciaconi, Mastlé, Runcac Dessot, Runcac, Larcion, Scimon, Domur, Tieja, Tieja Dessëura, Tlusel, Cinions, Pramauron, Pramulin, Col da Larjac, Col dala Pelda, Sotler, Ost de Runcac.
Ampezan, Nucia, Ciaslat, Dlaces Dessëura, Dlaces Dessot, Ronch, Fridl, Ciastel, Marisan, Sociastel, Paulin (Marisana), Julian, Dorives Dessëura, Dorives (Damez), Dorives Dessot, Mulin da Ruacia, Ruacia, Ruacia Dessëura.
Larjac, Rosun, Gustin, Cësanueva (Corpomio), Galina, Valantin, Pitl Fever, Menot, Janol (Culà), Turnadëcia de Santuel, Santuel, La Sëlva, Pozamanigoni, Piciulëi, Anterleghes, Palonia, Ciaucea, Pizuela, Pigon, Tublà de Pigon, Planvëidun, L Ambolt, Schlosser, Spinaces.
Rainel, Rustlea, Rustlea Dessot, Lech, Mulin de Lech, Fever de Lech, Mulin de Rustlea, Solech, Sartëur, Paul, Fuloni, Fever, La Sia, La Gërva, Busc, Moch, Iacun, Pis, Juan, Mauriz.
Tublà, Ciablon, Daunëi, Ploc, Cësanueva, Vit, Guton, Jocer, Jocer Dessëura (La Roca), Burdengëia, Tublà Vedl, Plazola, Larciunëi, Larciunëi Dessot (Tina), Col, Cëdepuent (Arcangiul/Pinzingher), Cëdepuent (Sepl Tone), Cëdepuent Dessot (Martin), Ciampac, Tublà Nuef, Curzelon, Solëiga, Valin, Fumé (Paian), Guton Nuef.
Aldian, Calonia, La Bula, Crestan, Ciajea, Martin (Hotel Krone), Caspiër, Sotanives Dessëura, Sotanives, Spedel, Fussel Dessëura, Fussel Dessot, Frëina, Mulin, Costa Dessëura (Matie), Costa Dedora, Costa Dedite, Cësanueva, Frata, Curtinea (Mëune), Fungëia, Stofl, Janon, Plan, Ost de Plan, Curijel, Merch, Blënta (Scizer), Linacia, Nucia.
Mejes sota scunanza[mudé | muda l codesc]
Al didancuei ie na pert di mejes sota scunanza, ma chësc ne tleca nia defin per mantenì si carater uriginel antich.
-
Costamula de sot a Urtijëi. -
Crëpa a Santa Cristina. -
Ruacia te Sëlva. -
Col Dessëura a Runcadic. -
Rescion Dessot a Sureghes
Notes[mudé | muda l codesc]
- ↑ Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8
- ↑ Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 84.
Cëla nce[mudé | muda l codesc]
Funtanes[mudé | muda l codesc]
- Luigi Angelini: Case di Val Gardena. Via d'Italia, TCI luglio 1943, pagg. 565-572 (talian - dessënies de 15 mejes: Plazòla, Larciunèi, Mulin, Daunèi, Schlosser, Scianon, Gustin, tublà de Anterleghes, Cà Pramauron, Lech, Orp, David y Sotanives, Calonia 1544, Iacom, La Sia.)
- Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8
- Wolfgang von Klebelsberg, Paulina Moroder, Václav Šedý: Mejes de Gherdëina. Memoria de na cuntreda/ Bauernhöfe in Gröden. Das Gedächtnis einer Landschaft / Masi in Val Gardena. La memoria di un paesaggio, Editëur Officina Libraria. ISBN 978-88-3367-050-8.